Primele date legate de comuna Letea-Veche le găsim în anul 1881, într-o adresă din partea Şcolii Primare din Letea-Veche către inspectoratul Plăşii Bistriţa de Jos prin care se aduce la cunoştinţă organelor superioare faptul că din satul Letea-Veche frecventează cursurile şcolii un nr. de 11 elevi, la Ruşi-Ciutea merg la şcoală 16 elevi, la şcoala Radomireşti 6 elevi iar la şcoala Holt frecventează cursurile 21 de copii.
După cum spun bătrânii, satul Letea-Veche a luat fiinţă cam prin 1870, când în depresiunea dintre râurile Siret şi Bistriţa au venit cu oile la iernat nişte ciobani din localitatea Letca-Veche din Ardeal (actual jud. Covasna) s-au stabilit cu timpul aici şi şi-au întemeiat familii. Această aşezare a luat denumirea de Letea-Veche, denumire asemănătoare cu cea din Ardeal, cu o populatie de 2926 locuitori.
Despre existenţa celorlalte sate există date mai vechi. Câteva hărţi atestă existenţa satului Ruşi-Ciutea din 1867, imediat după reforma domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Ruşi-Ciutea aşezare situată pe malul stâng al Bistriţei, actualmente cu o populaţie de 522 locuitori are o vechime mai mare decât satul Letea-Veche. Pământurile din acest sat erau stăpânite de o boieroaică, pe nume Ciuta. Aceasta a adus să-i lucreze terenurile nişte ruşi rămaşi în ţară de la războiul din 1828-1830, cu timpul aşezarea nou înfiinţată a fost denumită Ruşi-Ciutea. Până în 1830 a fost comună cu primărie proprie, aparţinând Plasei Bistriţa de Jos ca şi Letea-veche.
În continuarea satului Ruşi–Ciutea se află satul Siretu, fost Fundu lui Bogdan. Despre întemeierea acestui sat există o legendă, se spune că Bogdan, fiul lui Ştefan cel Mare, plecat fiind la o vânătoare, s-a rătăcit în desişul luncii de la vărsarea Bistriţei în Siret. De atunci acest loc a căpătat denumirea de ”Fundu lui Bogdan”, denumire ce s-a păstrat până în 1969, când satul a primit denumirea de Siretu, iar în prezent această localitate numără 510 locuitori.
Holt – localitate situată în partea de nord-est a comunei Letea-Veche, lângă şoseaua Calea Bârladului, pe malul drept al Siretului, actualmente cu un număr de 1555 locuitori este atestat în documente din anul 1879. Despre satul Holt se spune că la origine locuitorii acestei aşezări sunt ruşi rămaşi din timpul războiului de independenţă pe aceste meleaguri, dând naştere localităţii Holt. Până în anul 1950 acest sat aparţinea comunei Săuceşti, ulterior a trecut la comuna Letea-Veche.
Radomireşti – sat mai mic cu o populaţie actuală de 304 locuitori, situat în estul comunei Letea-Veche, la sud de satul Holt, pe malul drept al Siretului este atestat ca localitate din 1867. O familie de boieri pe nume Radu stăpânea terenurile arabile. Satul s-a numit Radomireşti după denumirea boierilor. Evoluţia societăţii româneşti, dezvoltarea legăturilor economice, comerciale, evenimentele după actul unirii din 1859 au avut o influenţă nemijlocită şi asupra comunei Letea-Veche. S-a înfiinţat în fiecare sat câte o şcoală primară, învăţământul se preda în limba română. Ocupaţia de bază a locuitorilor este, încă, agricultura.
Astăzi, asemenea tuturor satelor noastre această comună a cunoscut o însemnată dezvoltare din punct de vedere economic, social şi cultural. De-a lungul timpului comuna Letea-Veche şi-a pus în aplicare planul de sistematizare urmărind concentrarea aşezărilor şi vetrelor satelor, dezvoltarea centrelor civice prin construirea diferitelor unităţi publice.
